Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul Dumnezeul meu îmi luminează întunericul meu. (Psalmii 18:28 )
“Iertati deranjul, nu am avut timp să fac curatenie”.
“Imi pare rau ca nu am avut timp să invat pentru examenul acesta”
“Am o viata asa de agitata ca nu gasesc vreme şi de citit o carte buna”
“Cand să mai tin şi post?”
“Cand să ma mai rog?”
Mereu
gasesc scuze. Mereu aman să aflu pentru ce m-a creat Dumnezeu. Mereu am
incercat să fiu asemenea altcuiva şi nu mereu am fost cel mai bun model
de urmat. Dar intotdeauna, intotdeauna am ajuns la un capat de drum
dezamagitor, când mi-am dat seama ca degeaba am incercat să seman cu
altcineva, să beau ce bea altcineva, să vorbesc cum vorbeste altcineva
şi să cumpar ce cumpara altcineva. şi nu mereu, dar destul de des, evit
să accept responsabilitatea pentru propria viata: să ştiu ce, cum şi
când şi să nu mai intreb de ce. E un semn de maturitate pe care nu l-am
acceptat pe deplin şi ma straduiesc să invat.
In
cautarile şi eforturile mele, ma gandeam la Moise şi la parcursul
vietii lui. cât de convenabil ar fi fost pentru el să fie baiatul fiicei
faraonului şi să traiasca o viata de lux şi de confort. cât de usor ar
fi fost să gandeasca ca de aceea i-a salvat Dumnezeu viata pe când era
doar un bebelus – ca să ajunga mare, să scape de saracie şi de asuprire.
să ii multumeasca lui Dumnzeu ca nu a ingaduit să fie rob, ci stapan.
şi este incredibil cât de asemanator cu Moise gandim şi noi astazi.
La
fel ca şi el, suntem tentati să gandim ca Dumnezeu ne iubeste dacă
ajungem într-un loc în care ne este bine. Credem ca meritam, ca suntem
indreptatiti, ca nimeni nu e mai potrivit decat noi pe locul acela, ca
nimeni nu s-ar descurca mai bine să fie lider pentru acesti sau acei
oameni. Ca nimeni nu este mai intelept, mai modest, nimeni nu are idei
mai bune decat noi, nimeni nu stie la fel de bine strategia, nimeni nu
are relatii la nivel inalt ca mine. cât de gresit! şi ce ar fi trebuit
să gandeasca Moise atunci când a pascut oile în pustie timp de 40 de
ani? Ca il pedepseste Dumnezeu pentru crima pe care o comisese? Istoria a
aratat ca cei 40 de ani de pastoratie naturala l-au facut pe Moise “un
om foarte bland, mai bland decat orice om de pe fata pamantului.”
(Numeri 12,3)
Toate
lucrurile acestea imi dau de gandit, din mai multe motive. Mai intai,
nu orice lucru care ti se pare rau este rau; este posibil să aiba o
semnificatie pe termen lung pe care nu o intelegi acum. Apoi, nu orice
lucru sau loc care ti se par bune sunt bune – lucrurile importante şi
profunde nu au iesit din indestulare, confort şi bucurie. şi cu adevarat
lucrurile iesa dupa cum decizi tu. poţi să spui ca nu ai timp pentru o
carte buna sau de invatat pentru un examen, dar eu nu te cred. Ai
suficient timp cât au şi altii, ai suficient timp cât decizi tu să ai
pentru ceva, orice. Esti atât de aproape de prietenii tai pe cât decizi.
Iti citesti cartea preferata sau Biblia atât cât decizi să o citesti.
Te rogi atât cât vrei să te rogi. Inveti atât cât vrei să inveti.
Stii tu cât este de inalt cerul deasupra ta? atât cât ti-l imaginezi.
Stii tu cât de puternica este dragostea? atât cât vrei tu să o simti.
Stii tu cât de aproape iti este Dumnezeu? atât cât Il lasi tu sa-ti fie.
Stii
tu ca depinde numai de tine dacă înaintezi sau bati pasul pe loc? dacă
realizezi ceva sau dacă viata trece numai pe langa tine? dacă transformi
mica ta lume care te inconjoara sau dacă ramane totul neschimbat în
jurul tau?
Toate acestea iti stau în putere; dacă vrei. Şi nu eşti singur niciodată!
Denisa Stamate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu