Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt. (Plângerile lui Ieremia 3: 22 )
Cândva
demult postam pe profilul meu de Facebook o zicere despre ascensiune.
Citez din memorie: “Există două modalităţi de a ajunge sus într-un
stejar: fie să te catari, fie să te asezi pe o ghinda şi să astepti”.
Ridicol de simplu şi totusi atât de puţini oameni aleg calea cea din
urma.
De
cele mai multe ori alegem vizibilul, palpabilul, concretul. Alegem ceva
ce exista în locul a ceva ce poate fi. E mai usor să te increzi în ceva
ce poate fi atins, ce poate fi rece sau cald, ce se poate undui, misca,
face galagie. E mult mai greu să crezi în ceva ce nu se vede, ce nu
poate fi gustat sau simtit. Alegem să ne agatam de ceva ce este în fata
ochilor nostri şi mai rar să sarim în gol, avand credinţa ca mama sau
tata ne va prinde, indiferent ce se întâmplă. Cu cât bate vantul mai
tare, atât de tare încât de-abia ne tinem drepti, cu atât avem credinţa
ca vantul exista şi bate. Ciudat insa cum credem şi în echilibru şi în
gravitatie şi nici una nici alta nu pot fi verificate cu simturile.
De fapt, avem credinţa de mai multe ori decat credem.
Avem
credinţa ca masina ne va duce în siguranta la destinatie, desi nu
verificam de fiecare data presiunea din pneuri, uleiul din motor şi nu
mesterim la motor de fiece data când pornim la drum.
Avem
credinţa ca pilotul avionului va merge exact pe culoarul aerian
atribuit, va ateriza pe aeroportul care trebuie, la ora promise (de cele
mai multe ori), şi asta o credem fara ca înainte de decolare să ne
prezentam în cabina avionului pentru a verifica noi insine aceasta.
Avem
credinţa ca mp3 player-ul va rula piesele în ordinea alfabetica sau
intr-o ordine aleatoare, dupa preferintele proprii, şi nu e nevoie să
facem nimic mai mult decat să apasam un buton. Nu e nevoie să folosim
limbaje de programare, coduri, setari suplimentare.
Avem credinta.
Punct.
Cu alte cuvinte, credem ca şi lucrurile care nu se vad exista şi functioneaza.
Atunci de ce spunem că nu avem credinta, ne declaram necredinciosi? Poate ca avem mai multa credinţa decat credeam, nu?
Denisa Stamate
Florentina Adamescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu